Yoga,psihologul şi criza omului modern [română/text]
Omul modern este stresat, deprimat si bolnav. Cauta singur solutii la probleme si daca nu le gaseste, apeleaza la modelul american de "hai sa mergem la psiholog".
Pe de alta parte, yoga priveste omul ca un intreg, oferind o solutie universala pentru diversele simptome ale "bolilor moderne". Autocunoasterea.
La baza, yoga nu a fost aplicata pentru ca ne simtim grasi, pentru ca suntem deprimati sau stresati. Omul era si este privit ca un intreg, ca atat respiratie, cat si miscare. Corpul si mintea sunt una.
Problema modernitatii este ca din ce in ce mai mult ne desprindem de tot si tratam probleme specifice si simptome, care de cele mai multe ori apar tocmai pentru ca sistemul ca intreg, are o "buba".
Yoga NU este un fel de psihologie! In momentul in care europenii au luat contact cu invataturile Yoga, au tins sa le asocieze cu filosofia sau cu psihologia, concepte care pareau sa fie cele mai apropiate de acestea. Asa a aparut ideea eronata conform careia Yoga ar fi un fel de filosofie sau un fel de psihologie.
La o privire mai atenta, lucrurile stau exact invers. Yoga detine milenii de raspunsuri la intrebari pe care psihologia, cu o istorie marcata de tatonari si ipoteze, nici nu indrazneste sa formuleze solutii.
"Yoga inseamna constientizare de sine si auto-observare. Tot ce faci in Yoga este sa te auto-observi. Te ajuta si ca terapeut, pentru a putea relationa mai bine cu starea unei alte persoane", ne explica psihologul Ilinca Petrescu, presedinte al Asociatiei Vivens, care propune cursuri de Yoga, grupuri de autocunoastere si dezvoltare personala, dar si terapie samanica.
"Ca terapeut, mai intai discut cu o persoana care are o problema. Incerc sa imi dau seama ce se intampla cu omul respectiv si ce nevoi are. El stie cel mai bine de ce are nevoie. Eu lucrez cu clientul, dar de fapt el face terapia, eu doar il asist. Il ajut sa gaseasca cea mai buna solutie", spune Ilinca Petrescu, demontand mitul potrivit caruia psihologul este cel care ne spune cum sa rezolvam o situatie.
Yoga in psihologie
Yoga este omniprezenta in psihologie. De exemplu exercitiile de relaxare in situatii de stres sunt folosite in terapia cognitiv-comportamentala, in tratarea fobiilor.
Astfel, "se folosesc exercitii de relaxare si de vizualizare tocmai pentru ca omul sa se poata confrunta cu stimulul care ii determina frica. Practic, el isi diminueaza singur anxietatea", spune psihologul Ilinca Petrescu.
Pe de alta parte, terapeutul explica faptul ca "meditatia practicata constant si pe termen lung reduce riscul de boli cardiovasculare, diminueaza stresul, anxietatea si creste capacitatea de concentrare si te intoarce catre tine. De fapt, asta ne dorim toti. Sa nu mai fim prinsi intre da si nu, intre a avea si a nu avea, intre a face si a nu face".
Practicile Yoga isi gasesc utilitatea si in depresii, probleme de greutate, imagine de sine nesatisfacatoare sau relatii deficitare cu ceilalti.
Yoga si psihologia!
Practic, toate formele de terapie medicala sau psihologica moderne deriva sau se regasesc in metodele si tehnicile Yoga.
Pentru neinitiati este de bine de stiut ca in practica Yoga ne confruntam cu trei elemente: asanas (exercitii de constientizare a corpului), pranayama (respiratie, energie) si meditatie. Ele nu sunt separate, ci un tot prin care relationam cu energia universala.
"In momentul in care te simti in asana ca intr-o situatie de viata ti se schimba si modul in care te raportezi la ea. La inceput o ataci in forta, vrei sa fii cel mai bun, iar in momentul in care te relaxezi, observi ce muschi tii incordati inutil, cat te incordezi. Daca te relaxezi in efort si lasi gravitatia sa te poarte, ajungi mult mai departe. Asa te poti raporta si la o problema", spune Ilinca Petrescu.
Totusi, in momentul in care faci o asana respiri intr-un anumit mod, deci faci si pranayama. In acelasi timp ai si o stare de relaxare, de concentrare, deci esti si in meditatie. La fel si pentru pranayama si meditatie, elementele se intrepatrund.
Yoga la un alt nivel
Potrivit Ilincai Petrescu, in practica Yoga pornesti de la concret si derivi in abstract, constientizand componentele psihice, fizice si spirituale ca un tot.
"Acest lucru are efecte pozitive o data la nivel psihologic, dar si la nivel fizic. In momentul in care ti-ai constientizat un organ, tesut, un aspect din tine, se duce acolo prana, energia universala vindecatoare. Organele au constiinta lor si atunci cand se simt 'bagate in seama' raspund si ele", povesteste terapeutul.
Rezultatele meditatiei se observa cel mai usor prin studii efectuate pe subiecti care practica aceasta tehnica de foarte mult timp, iar cei mai relevanti subiecti pentru astfel de cercetari sunt calugarii tibetani.
Un studiu realizat in Statele Unite, la Universitatea din Wisconsin a avut rezultate uimitoare, demonstrand ca meditatia practicata indelung poate determina schimbari la nivelul creierului.
Cercetarea a monitorizat undele cerebrale ale calugarului tibetan Lama Oser, in timpul unei meditatii. Nascut in Europa, Lama Oser, al carui nume a fost schimbat pentru a-i proteja identitatea, a trait timp de trei decenii in muntii Himalaya, alaturi de unul dintre cei mai mari lideri spirituali.
Studiul a pornit de la premisa ca in momentul in care oamenii aud un zgomot extrem de puternic, pe fata exista niste muschi ce se contracta involuntar, intr-un reflex de spaima. Scopul cercetarii a fost sa determine daca oamenii care fac meditatie de foarte mult timp raspund in acelasi fel la factorii de stres.
Dupa ce calugarul a intrat in meditatie si a fost expus la un zgomot nelinistitor de la o distanta mica, el nu a avut contractia respectiva. Deci, practic, creierul sau functiona altfel decat cel al altor oameni...
