Aşa spune Apostolul Pavel în continuarea capitolului 2 din Epistola către Filipeni:
Să
aveţi în voi gândul acesta care era şi în Hristos Isus: El, măcar că
avea chipul lui Dumnezeu, totuşi n-a crezut ca un lucru de apucat să fie
deopotrivă cu Dumnezeu, ci S-a dezbrăcat pe Sine însuşi şi a luat un
chip de rob, făcându-Se asemenea oamenilor. La înfăţişare a fost găsit
ca un om, S-a smerit şi S-a făcut ascultător până la moarte, şi încă
moarte de cruce. De aceea şi Dumnezeu L-a înălţat nespus de mult şi I-a
dat Numele care este mai presus de orice nume; pentru ca, în Numele lui
Isus, să se plece orice genunchi al celor din ceruri, de pe pământ şi de
sub pământ, şi orice limbă să mărturisească, spre slava lui Dumnezeu
Tatăl, că Isus Hristos este Domnul. (Filipeni 2:5-11)
Este
necesar să ai gândul lui Hristos în inimă, adică atitudinea Lui, pentru
că El n-a fost egocentrist, chiar dacă este pus de Tatăl Său în centrul
universului şi într-o zi se vor pleca înaintea Lui orice genunchi al
celor care sunt în ceruri, pe pământ şi sub pământ şi orice limbă va
mărturisi că El este Domnul.
Învaţă de la oamenii care au gândul
lui Hristos şi trăiesc pentru alţii. În acelaşi capitol 2 Apostolul
Pavel prezintă exemplul a doi oameni care nu au fost egocentrişti.
