Nu ar trebui considerate poveşti de dragoste numai cele
împărtăşite, în care un El iubea o Ea, şi Ea îi răspundea pe măsură.
Dar când o Ea iubea un El şi El habar n-avea?!
El habar n-avea, în sensul că nu percepe câtă iubire îi este destinată. Iluziile
care se creează, care dau impresia unui viitor strălucit, sau cel puţin
aşa credeam, sunt false. Am obosit să creez aceste iluzii. Au tot venit
schimbări în viaţa mea care mi-au dat de înţeles că viitorul "sună
bine”, dar au fost şi acestea false. Realitatea este că, trecutul a fost cu lucruri bune şi rele, şi viitorul va fi la fel. Prezentul însă…mă
stârneşte, mă provoacă. Mă provoacă să iubesc mai mult, să dăruiesc, să
zâmbesc, să fiu atentă la cei din jurul meu care îmi dau impresia falsă
de ‘prieteni’, şi să simt totul la intensitate maximă. Ultimile 6 luni
au fost ireale, la care mă întreb şi acum dacă am visat sau dacă a fost
realitate. Iubirea ne poate face să ameţim la un moment dat. Şi ne
trezim brusc şi realizăm că avem acolo,lângă noi persoana care ne
iubeşte şi care ne aşteaptă,aşteaptă să faci şi tu acelaşi lucru, dar
într-un mod unic,special.
Cantitatea de iubire pe care o poate oferi fiecare dintre noi
celuilalt este infinită. Realitatea mă provoacă să întrec infinitul. A
început să îmi fie dor doar de o ” simplă ” îmbrăţişare, de o privire,de o atingere uşoară a mâinii, de un ” te iubesc”.
