Vegetarismul.Carnivor sau vegetarian? [română/text]
În conceptia yoghina si a unor religii, alimentatia echilibrata lacto-vegetariana din care s-a exclus complet carnea, va determina în timp o stare de sanatate excelenta. Noi suntem într-o mare masura exact ceea ce mâncam, ne învata conceptia milenara yoghina. Delicioasele preparate pe care noi le înghitim cu pofta se regasesc în final mai mult sau mai putin transformate, continuând apoi sa existe câtva timp în fiecare dintre celulele noastre, influentându-ne nu numai vitalitatea si sanatatea fizica ci, de asemenea, chiar modul de a gândi si trairile spirituale. Cu mai multe mii de ani în urma, înteleptii yoghini au realizat imensa importanta a hranei lacto-vegetariene asupra sanatatii, remarcând totodata efectele sale multiple atât asupra vitalitatii si regenerarii corpului cât si asupra mentalului. Cercetari anterioare au pus în evidenta faptul ca anatomia omului nu este carnivora, ca si sistemul digestiv care este adaptat pentru digestia fructelor oleaginoaselor, cerealelor si legumelor. Ca si în cazul maimutei antropoide, lungimea intestinelor la om totalizeaza cam de 12 ori lungimea corpului fapt care face evidenta digestia înceata a legumelor si fructelor. Într-un articol publicat de curând în revista americana "Medical Counter Point", Williams S. Collius scria: "omul este înzestrat în mod evident cu o dantura care se aseamana mai mult cu cea a ierbivorelor decât cu cea a carnivorelor: acestea au incisivii ascutiti pentru a taia iarba, molarii cu suprafata plata pentru a zdrobi legumele si fructele, iar caninii scurti si rotunjiti inapti sa sfâsie si sa striveasca carnea." Carnivorele au o capacitate aproape nelimitata de a asimila grasimile saturate de colesterol. Câinii de exemplu, pot consuma 250 g de unt împreuna cu ratia lor de carne obisnuita fara sa apara totusi nici cea mai mica schimbare în arterele lor. Aceasta cantitate de colesterol este de cca. 100 de ori mai mare decât cea gasita în regimul nostru alimentar obisnuit. La iepuri se înregistreaza o schimbare uimitoare a peretilor arteriali la o marire cu numai 2 g pe zi a cantitatii de colesterol. Eschimosii, care traiesc preponderent cu carne, îmbatrânesc totusi foarte rapid, având o medie de viata de numai 27 de ani si jumatate. Kirghizii, trib nomad din Rusia orientala al caror regim se compune în mod esential numai din carne, îmbatrînesc la rândul lor prematur si mor destul de repede, fara a depasi, cel mai adesea, vârsta de 40 de ani. În conformitate cu Enciclopedia Britanica, în corpul animalelor ucise se regasesc mari cantitati de toxine cum ar fi acidul uric sau alte deseuri toxice care se afla atât în sângele acestora cât si în tesuturi, fapt care se datoreaza schimbarilor biochimice produse în timpul agoniei animalelor terifiate care se zbat pentru a-si scapa viata. Una dintre problemele cele mai grave ale secolului nostru este cancerul, vulnerabilitatea si pericolul aparitiei cancerului fiind mult crescut la persoanele consumatoare de carne. Unul dintre motivele care favorizeaza aparitia bolii ar putea fi faptul ca o bucata de carne, dupa numai câteva zile de la sacrificarea animalului respectiv capata o culoare gri-verzuie maslinie, iar pentru a împiedica aceasta degradare, industria carnii foloseste curent diferite substante care afecteaza în timp sasatatea omului, precum: nitrati si alti conservanti pentru a o face în mod artificial (dar nesanatos) sa apara rosie. Grasimile animale cum ar fi colesterolul acopera peretii vaselor sanguine si pe masura ce persoana care consuma carne îmbatrîneste, deschiderea acestor vase se diminueaza din ce în ce mai mult. Presiunea asupra inimii creste, rezultând o vulnerabilitate cardiaca si o crestere a tensiunii arteriale. În societatea noastra o persoana din doua care consuma carne va fi atinsa de o maladie cardiaca sau care este legata de vasele sanguine, în timp ce exact aceste boli sunt practic aproape necunoscute în tarile în care consumul de carne este foarte scazut. Spre deosebire de plante, care au o membrana celulara rigida si un sistem circulator simplu, celulele animale mor foarte rapid când circulatia este oprita. Imediat ce viata înceteaza proteinele animale se coaguleaza si sunt secretate enzime autodistructive; se formeaza o noua substanta numita "ptomaina". Carnea, pestele si ouale au o proprietate comuna: ele se descompun si putrezesc rapid. Cea mai mare cantitate de carne este consumata de obicei la un interval de o saptamîna sau doua si aici trebuie sa reamintim ca putrefactia si cresterea numarului de bacterii începe aproape imediat dupa moarte. Obisnuinta de a consuma o asemenea carne animala în starea sa caracteristica de descompunere rapida, creeaza otravuri foarte violente în colon si, în plus, îmbatrîneste prematur tractul intestinal. Din moment ce ne este posibil sa traim în mod sanatos, fara sa consumam carne, este firesc sa ne întrebam daca carnivorismul este o obisnuinta morala si umana. Numeroase grupari religioase si spirituale au preconizat regimul vegetarian, recunoscând caracterul sacru al întregii vieti si necesitatea de a trai fara a cauza suferinta; printre aceste grupari se gasesc: yoghinii, Hindusii, Budistii, zoroastrienii, Taoistii, Esenienii, Societatea teozofica, Biserica Adventista, Biserica Unitarista, Ordinul Crucii, Benedictinii, Trapistii, Miscarea Gnostica Crestina Universala, Ordinul Rose Croix, etc. În epoca de început a crestinismului, numeroase grupari spirituale evreiesti si crestine s-au opus cu tenacitate consumului de carne, considerându-l un lux costisitor, barbar si daunator sanatatii. Oricine a vizitat un abator stie bine ca animalele sufera foarte mult înainte si în timpul taierii lor. Un mare întelept, SRI AUROBINDO explica principiul AHIMSA - a nu face nici un rau fiintelor vii, ceea ce înseamna ca alimentele noastre trebuie, pe cât posibil, sa fie alese dintre creaturile vii la care manifestarea constiintei este cât mai redusa. Prin urmare, daca avem la dispozitie în cantitate suficienta legume, fructe, cereale si diferite produse lactate, animalele nu trebuie niciodata sa fie sacrificate (omorâte) pentru a ne asigura hrana. A modifica un regim bazat numai pe carne cu un regim lacto-vegetarian, compus din hrana vie, proaspata, pura si hranitoare este mai usor decât ne-am imagina a priori. Exista, dimpotriva, o multime de specialitati lacto-vegetariene savuroase, cu un bogat continut nutritiv pe care, datorita ignorantei, noi nu am avut niciodata ocazia pâna acum sa le gustam nici macar o data, datorita lipsei de informatii, a obiceiurilor conventionale si a conditionarilor determinate de prejudecati. Multi sunt chiar foarte uimiti sa descopere mâncaruri atât de bogate în proteine, preparate numai pe baza de ingredienti vegetali. Sanatatea radianta ce va rezulta destul de repede nu va fi doar fizica. Vom capata o evidenta bucurie în a pune în actiune idei umanitare si, odata cu aceasta, vom resimti bunatatea coplesitoare ce emana din starea noastra permanenta de iubire care este transmisa tuturor creaturilor (umane si nonumane). Vegetarianismul poate fi justificat medical, biologic, psihic, mental si spiritual. Este demn de retinut ca nu exista nici un argument inteligent valabil, împotriva lui.
