Lecţii

Aport natural de vitamine şi minerale

Printre alimentele care ajută organismul uman să depăşească starea de oboseală specifică asteniei de primăvară, întărindu-l şi având un aport considerabil de minerale şi vitamine, se numărăcerealele(grâu germinat),spanacul, urzicile, sfecla roşie, morcovul, prazul, merele, fructele de cătină albă, măslinele, ciupercile şi nucile. Persoanele obosite, nervoase vor beneficia de incontestabile foloase utilizînd oricare dintre următoarele remedii: infuzia din busuioc, din frunze de nuc (20 g la un litru apă), din flori de coada şoricelului sau cimbrişor. O cură eficace se obţine prin ingerarea zilnică a unui litru din oricare din aceste infuzii, timp de 1-2 săptămâni.

Pentru îndepărtarea asteniei mai este indicată, zilnic, o cană cu vin de flori de salcâm(20 g flori infuzate într-un litru de vin roşu). Ca sucuri cu proprietăţi tonice şi vitaminice, foarte bun este un amestec din sucuri de legume şi fructe (2-3 morcovi, 1 lămâie, 1 portocală, 3-4 mere, 1 lingură miere de albine şi 10 g drojdie de bere).
De asemenea, efecte deosebite are vinul tonic obţinut din o parte 500 ml amestec sirop de afine, de coacăze negre şi de cătină albă, la care se adaugă şi tinctură de genţiană şi o altă parte de 500 ml vin roşu.

Pulberea de busuioc înviorează organismul!

Alături de o remineralizare şi o revitaminizare a organismului,fitoterapia ne oferă un ajutor formidabil în combaterea asteniei, plantele recomandate fiind busuiocul, rozmarinul şi măghiranul.

Busuiocul este un tonic şi un energizant cât se poate de potrivit momentului, un regenerator rapid, care opreşte toate procesele de uzură din organism, destul de accelerate în această perioadă de trecere de la iarnă la primăvară. Pulberea de busuioc (obţinută prin sfărâmarea inflorescenţei şi apoi cernerea ei, câte 4 linguriţe/zi luate cu apă, timp de două săptămâni – este de preferat ca înainte de înghiţire să se ţină sub limbă timp de 10 minute) are o capacitate miraculoasă de înviorare a organismului, uşor euforizantă şi echilibrantă asupra stării psihice, mărind capacitatea de control asupra emoţiilor, reducând, în acelaşi timp, sensibilitatea la stres. Combate eficient căderile de energie vitală şi intelectuală. Eficient este şi maceratul la rece obţinut prin ţinerea busuiocului în apă, la temperatura camerei, timp de 8-10 ore. Se bea dimineaţa, pe stomacul gol.

Rozmarinul şi măghiranul au efect psihostabilizant

Contra asteniei şi a stării de slăbiciune care apare în acest caz se mai poate prepara o tinctură din 10‑15 linguri de rozmarin, un pahar de alcool rafinat şi un pahar de apă. Se amestecă şi se lasă la macerat 10 zile, după care se strecoară şi se păstrează la întuneric, în sticle închise ermetic. Se ia câte o linguriţă, de 3‑4 ori/zi, înainte de masă. Efectul psihostabilizant al rozmarinului se poate obţine şi prin consumarea, dimineaţa, pe nemâncate, a câte unei linguri de pulbere, care, înainte de a fi înghiţită cu apă, se ţine sub limbă timp de 10 minute.

Foarte eficient în combaterea asteniei este şi ceaiul de măghiran (2-3 linguriţe plantă/o cană de apă, infuzie în apă clocotită timp de 15-20 minute). Maceratul la rece se obţine prin ţinerea plantei în apă, la temperatura camerei, timp de 8-10 ore.

[i]Un tratament foarte simplu în caz de astenie constă în consumarea zilnică a 8-10 tije crude de la florile de păpădie.

Fructe uscate împotriva asteniei de primăvară

Astenia de primăvară poate fi combătută şi prin adaosul în alimentaţia zilnică, timp de 1-2 săptămâni, a 100-200 grame fructe uscate, în special stafide, smochine şi curmale. Fructele uscate pot fi mâncate ca atare sau tocate şi amestecate în orez fiert cu lapte şi răcit. Important este să nu fie prelucrate termic, pentru a-şi păstra intact conţinutul de vitamine.

Curmalele conţin fosfor, calciu, fier, magneziu şi vitaminele A, B1, B2, C şi D. Sunt foarte nutritive, astfel încât trebuie consumate cu prudenţă de persoanele predispuse la obezitate (100 grame curmale înseamnă 350 calorii). Sunt un bun energizant şi remineralizant, întăresc musculatura şi sistemul nervos, iar după unii autori întârzie şi îmbătrânirea.

Smochinele au calciu, fier, mangan şi vitaminele A, B, C şi PP. Sunt nutritive, uşor digerabile, emoliente dar şi laxative, motiv pentru care trebuie consumate cu prudenţă de cei predispuşi la diaree. Constituie un bun întăritor fizic şi nervos, ceea ce le face utile în astenii, ca şi copiilor, bătrânilor, gravidelor, celor cu stări febrile, în constipaţii, iritaţii şi inflamaţii gastrointestinale, urinare sau pulmonare.

Stafidele păstrează toate calităţile strugurilor proaspeţi, concentrându-le. Conţin calciu, magneziu, mangan, sodiu, clor, siliciu, oxid de fier şi de magneziu, iod, vitaminele A şi B etc. Sunt un bun energizant şi ajută la păstrarea vederii agere până la vârste înaintate. Sunt indicate atât în astenii, pe care le pot influenţa favorabil chiar şi după o zi de "tratament”, cât şi în afecţiuni pulmonare, traheale, renale şi hepatice.

Rezultate bune în lupta cu astenia de primăvară se obţin şi cu fructe uscate indigene (mere, pere, prune, caise). Acestea sunt însă mai puţin nutritive, au proprietăţi laxative mai puternice şi trebuie consumate în cantităţi mai mari pentru a induce efecte energizante similare curmalelor, smochinelor sau stafidelor.

Ceaiul de măceşe, foarte bun vitaminizant

Fructele de măceş (Rosa canina) sunt foarte apreciate pentru conţinutul lor bogat în vitamina C. În fitoterapie, măceşele imprimă efecte tonice şi vitaminizante, fiind un excelent remediu în combaterea asteniei de primăvară.

Măceşele au efect vitaminizant, colagog şi coleretic (stimulează secreţia şi eliminarea bilei, prevenind litiaza biliară), vasodilatator şi antiinflamator. Remediile din fructe de măceş asigură o bună funcţionare a organelor interne, având efect antioxidant, potenţând acţiunea antivirală a interferonului.

Ceaiul de măceşe este indicat în combaterea asteniei de primăvară, în avitaminoze, enterocolite, litiază biliară şi litiază renală, inflamaţia căilor renale sau biliare, insuficienţă circulatorie periferică, în convalescenţă, la vîrstnici şi copii în perioada de creştere.

Rezistenţa la răceală este dată de consumarea ceaiului de măceşe ca şi ceai alimentar obişnuit. Ceaiul de măceşe constituie o armă în combaterea şi prevenirea răcelilor tocmai prin conţinutul său în vitamina C naturală, care întăreşte imunitatea organismului, ajutându-l să reziste la boli.
Pentru preparatele din măceşe, se vor folosi numai vase smălţuite, deoarece metalele descompun vitamina C.