Esti mandra ca piciul tau pare atat de singur de el, chiar daca asta
inseamna deocamdata ca are incredere in tine si in puterea lui de a
face vitejii asemanatoare personajelor din desenele animate.
De mic, miscarea inseamna poarta spre continua formare a diferitelor
deprinderi. Spune-i de fiecare data cat esti de bucuroasa cand se
misca: cand isi tine capul sus in prima luna, cand reuseste dupa inca 2
- 3 luni sa se sprijine pe antebrate. Mai are nevoie de inca vreo trei
luni pentru a ajunge sa se sprijine doar pe palme si astfel sa se miste
in jurul propriei sale axe. Bucura-te cand va descoperi si sprijinul in
genunchi si cand, in jur de 9 luni, va ajunge sa se legene pe toate
cele patru membre, iar dupa cateva saptamani sa mearga de-a busilea.
De acum incolo va cuceri lumea din jur: intreaga casa si
imprejurimile imediate. Da-i mereu sentimentul ca esti cu el. Mersul
de-a busilea este punctul terminus al unui efort sustinut de-a lungul
primului an de viata, care presupune exercitiul sustinut al intregului
sistem muscular, coordonarea echilibrului care il ajuta ulterior sa
mearga. Nu te intrista cand nu reuseste. Invata sa ai rabdare si nu
uita: in acest prim an, el depune eforturi serioase si are nevoie de
iubirea si bucuria ta.
Incepe sa mearga!
Contrar parerii generale, doar aproximativ 60% dintre micuti pot sa
faca primii pasi cand isi aniverseaza prima lor zi de nastere si abia
dupa vreo inca trei luni vor ajunge sa umble complet independent. Nu-i
cere ce nu poate de cand este prea mic. Nu fi dezamagita daca nu
reuseste. Nu uita ca eforturile lui din aceasta perioada de varsta sunt
cu adevarat uriase si trebuie sustinut si incurajat fara sa simta insa
presiunea dorintei tale de a deveni "cel mai bun".