Contrastul complementarelor este foarte complex. El implica contrastul din cadrul unei perechi de complementare. Acestea sunt: oranj-albastru, galben-violet, rosu-verde.
Fiecare dintre perechi contine o culoare calda si una rece.
Fiecare dintre perechi contine o culoare inchisa si una deschisa (cu exceptia perechii rosu-verde care au valori egale).
Fiecare pereche contine o culoare principala si una secundara.
De aici vine forta contrastului complementarelor. Practic, atunci cand combinam doua culori complementare, aducem in ecuatie fiecare componenta cromatica a intregului spectru.
Totusi culorile complementare sunt supralicitate. Armonia cromatica nu se rezuma la a utiliza verde langa rosu. Din contra, neimplicand cunostintele despre contrastele de calitate si de cantitate riscam sa generam un dezacord cromatic.
